...Nu stiam unde este dar aveam hotararea pasilor si indrumarea telefonica....Am coborat din masina, si am pornit la drum pe jos ,strada era animata de fel si fel de personaje pe care nu le vedeam de entuziazmul pe care il aveam...gasesc cladirea nu foarte mare dar impunatoare.
Inauntru, un lift vechi ...urc la etajul trei si ma plimb pe colidoare, multi studenti captivati de activitatile lor, dulapuri, cafea si fum de tigare......pret de 30 de minute m-am plimbat prin sali fara sa spun un cuvant, simteam ca acolo poate fi locul meu....ma fascina fiecare sala si fiecare chip pe care il intalneam...peste tot erau manechine imbracate in costume de scena.
M-am trezit putin din visare si am verificat programul...urmatoarea reprezentatie era peste o ora timp in care am incercat sa descopar tot decorul...Spectacolul a fost comic...Am plecat bucuroasa pentru ca am mai facut un pas spre VIS.
Mi-am luat doar" la revedere"fiindca am sa ma intorc curand.....:)))
UNATC-Porti deschise
Viseaza zi de zi..
Cu drag,
Tonia T.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu